Realizarea matrițelor din poliester ranforsat cu fibră de sticlă
Matriţele din poliester ranforsat cu fibră de sticlă sunt cele mai des folosite pentru fabricarea pieselor din materiale plastice ranforsate. Utilizarea acestor matriţe se extinde către multe alte procedee de fabricaţie, însă realizarea matriţei din PAFS este în principal aceeaşi pentru toate aplicaţiile.
Matriţele din poliester ranforsat cu fibră de sticlă pot fi folosite pentru procedee de fabricaţie diferite. Aplicaţia cea mai des folosită este fabricarea pieselor din PAFS prin pulverizare, injecţie, matriţare la rece sau turnare. Alte procedee pentru care se folosește PAFS ca material pentru matriţe sunt:
– matriţare în vid a materialelor termoplastice;
– turnare de spumă poliuretanică;
– turnare de beton;
– matriţare prin presare a foliei de metal.
Construcţia structurii matriţei este aceeaşi pentru toate aceste aplicaţii, diferenţele constând în selectarea materiilor prime, a metodelor de întărire şi a modului de rigidizare a matriţei.
Printre caracteristicile mecanice specifice fiecărei matriţe se numără:
– stabilitate dimensională pe termen lung;
– stabilitate termică;
– rezistenţă la şocuri mecanice;
– rezistenţă la atacuri chimice;
– durabilitate.
Durabilitatea, în practică, depinde nu doar de alegerea materiei prime şi de construcţia matriţei, ci şi de modul de utilizare zilnic al acesteia. Dacă lucraţi cu atenţie cu matriţele din PAFS şi dacă acestea sunt dotate cu inel de suspendare, ghidaje şi ejectoare pentru demulare, atunci vor da randamentul dorit pentru o perioadă mai îndelungată.
Indiferent de aplicaţie, matriţa este formată din două straturi independente: un strat de suprafață și un strat de structură (sau de rezistență). Stratul de suprafaţă dă formă şi calitate piesei şi, deci, are o importanţă deosebită. Stratul de structură conferă rezistenţă şi stabilitate mecanică matriței şi variază în funcţie de modul cum va fi folosită matriţa.
Atelierul de lucru și planificarea construcției matriței
Când se construieşte o matriţă, temperatura ambiantă din atelier nu trebuie să fie mai mică de 18°C. Materia primă care va fi folosită şi modelul care va fi copiat (master – modelul) trebuie să fie aduse la temperatura din atelier.
ATENŢIE! Pentru un butoi de răşină poliesterică, amplasat pe podea, este nevoie de o săptămână pentru a atinge temperatura ambiantă. Temperatura de lucru recomandată este de 20 – 23°C.
Înainte de a începe laminarea, asigură-te că:
– toate butoaiele necesare sunt la îndemână şi au atins temperatura din atelier;
– ai revizuit succesiunea operaţiilor de laminare;
– având în vedere că realizarea straturilor de suprafaţă durează 5 zile, începe într-o zi de luni şi folosește zilele libere pentru uscare.